Cu soţia Marilena & verii Carmen Neagu si Vlad Niculescu în restaurant la Bucureşti
Fiecare societate are modul ei de a-ţi transmite mesajele. Asta este lecţia pe care am învaţat-o în America!... Şi pe care n-o ştiam când am plecat...
Andrei Drăgănescu (stânga) este astazi doctor în matematică aplicată la Universitatea Maryland din Baltimore, Statele Unite ale Americii.
La Liceul German, 1988
1 comentarii:
De multa vreme doream sa scriu pe acest blog - insa m-am hotarat sa incep azi, cu acest post despre d-l Draganescu, tocmai pentru ca am rezonat foarte bine cu ideile dumnealui dar si cu greutatile pe care le-a infruntat de cealalta parte a oceanului, pentru a urma un destin. Numai cine a trait astfel de experiente le poate intelege in toata profunzimea lor.
De cate ori ascult emisiunile Radio Romania Cultural in general si "Dupa 20 de ani" in particular, ma cuprind doua sentimente puternice, dar antagoniste. Unul e de factura negativa, prea complex pentru a fi descris intr-un singur cuvant sau chiar o fraza. Este si revolta si frustrare si deznadejde si dezamagire si ceva in plus. Revolta si frustrare ca invitatii din studiou nu sunt ascultati si mai ales auziti de mai multa lume, de mai multi tineri care, ascultandu-i sa invete multe lucruri despre viata, despre vise, despre ce inseamna pasiune in ceea ce faci si despre cum poti face ca om simplu lucruri extraordinare. Simt deznadejde si dezamagire gandindu-ma ca timpul de emisie e prea mic pentru a cuprinde comprehensiv ceea ce am putea invata de la acesti oameni prin simplu fapt ca ei isi impartasesc noua experientele care i-au facut sa fie deosebiti. Auzindu-i mi-as dori ca mult mai multi din cei de langa noi, din societate, sa-i auda si sa-i aprecieze asa cum acestia merita.
Pe de alta parte, ma cuprinde un sentiment de bine, de speranta si incredere. Acestea toate datorita revelatiei ca acesti oameni exista, ca sunt nesperat de multi, ca multi dintre ei sunt tineri si determinati sa faca din viata lor un traseu. Sentimentul de bine provine si din realizarea faptului ca, acesti oameni exista in fundal si fac ca lucrurile sa mearga, sa progreseze, mentin societatea inchegata, desi foarte multe forte nocive tind sa o dezintegreze. Dar mai ales, sunt cuprins de optimism realizand ca totusi audienta acestor interviuri exista si nu este inerta. Cei care la randul lor au un spirit dornic de a face un pas mai mult decat e marcajul cararii, acestia mai mult ca sigur asculta si rezoneaza cu ceea ce se emite la RRC pentru ca, nu-i asa, cine are urechi de auzit, aude! :)
Comentariul meu se directioneaza pe
Trimiteți un comentariu