Cristian Robu Corcan (n. 1971) este jurnalist şi scriitor. Trăieşte în Brăila. În 89 terminase Liceul de Marină şi era angajat ca marinar în „flota” Insulei Mari a Brăilei.
Ce a însemnat pentru el Revoluţia? Primul contact cu moartea.
Cel mai bun prieten al său, Mihai Frunză, a fost ciuruit de gloanţe.
Derulăm filmul de la capăt.
Cum s-a văzut Revoluţia de la bordul navei?
Eram de serviciu pe nava Belşug. Făceam o „manevră” în portul Brăila. Deodată a apărut o vedetă militară pe mijlocul Dunării şi a început să se tragă pe deasupra noastră spre clădirea Primăriei, unde era condensată toată puterea judeţeană. Noi, marinarii, habar n-aveam că se întâmplă ceva la Timişoara, nu ştiam absolut nimic. Ne-am trezit dedesubtul trasoarelor. Norocul nostru a fost că nu ne-au nimerit... Dar au nimerit un alt coleg al nostru, care se afla pe o şalupă. Un trasor a intrat direct pe hublou, deşi şansele erau foarte mici, dar asta s-a întâmplat. Acel marinar a murit.
Ce-i drept, cu vreo trei zile înainte un şef a venit şi ne-a anunţat că sunt anumite frământări politice, că se încearcă nişte manevre oculte împotriva României şi că singurul lucru pe care-l doreşte de la noi este să avem mare grijă de navele de care răspundem. Atât. Nimeni n-a priceput despre ce este vorba...
Cine a tras de pe vedeta militară? Cristian nu a aflat nici până în ziua de astăzi.
În momentul în care am înţeles că se întâmplă ceva, ne-am grăbit să acostăm imediat fără să mai ţinem cont de nicio regulă. Oamenii ieşiseră deja în stradă, circulaţia era oprită. Eram în plină Revoluţie. Am trăit sentimente contradictorii, pentru că în momentul în care am ajuns în faţa Primăriei pe cine crezi că am văzut? Erau acolo cei mai mari borfaşi ai Brăilei, recunoscuţi. Ei organizau Revoluţia.
În scurt timp, o altă veste a căzut ca un trăsnet. Mihai (n.r. Frunză) a fost împuşcat şi este deja mort. Mihai era prietenul său cel mai bun. Lucra la popasul turistic Brotăcelul. Era foarte conştiincios. În a doua zi de Revoluţie s-a gândit să meargă la Brotăcelul, să vadă ce s-a întâmplat acolo. S-a trezit la şase dimineaţa şi s-a îndreptat spre gară.Pe străzi erau organizate patrule, filtre, a trecut de toate şi a ajuns undeva aproape de gară, pe Dorobanţi colţ cu Bd. Gării, unde era o unitate militară. Pur şi simplu, fără a fi avertizat, fără a se întâmpla absolut nimic, militarii au tras în el. A fost dus la spital. În două ore a murit. Era ciuruit. Nu mai rămăsese întreg din el decât piciorul drept. Avea 23 de ani. A fost primul meu contact cu moartea.
Frunza Mihail
Sursa datelor: www.portalulrevolutiei.ro
Profesie: Receptioner hotel
Data nasterii: 27.07.1967
Locul nasterii: Braila
Calitate: Erou Martir
Data mortii: 27 decembrie 1989
Locul mortii: Braila
Cauza: Plagi multiple
Vinovati: Soldati din dispozitivul de aparare al UM 01478 Braila
Corcan: Primul meu contact cu moartea
|
|
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Gravura in mi bemol-o bijuterie
Mihai Frunza a fost in armata din septembrie 1986 pana prin ianuarie 1987 la UM 02145 Constanta?Sunt 99% sigur ca-l cunosc. Sa stii ca nu a incheiat armata dupa 4 luni. NU. A fost mutat la alta UM ptr ca era lenes si jigodie. UM 02145 este unitatea scafandrilor de lupta si nu aveau nevoie de lenesi.
Trimiteți un comentariu