Civism şi cetăţenie activă

Unde altundeva decât la curtea Regelui Soare mai potrivită o discuţie cu tema "După 20 de ani"?... De la Dumas şi pînă la anul de graţie 1989 dar mai ales după, iată, după 20 de ani este, pare-se, refrenul preferat.

Şi nu fără justificare, dacă ar fi să mă gândesc doar la societatea civilă, care-a apărut şi-a înflorit, atâta cât s-a putut, şi în România. Astăzi vorbim despre civism, cetăţenie activă, democraţie participativă, unii mai avizaţi, alţii mai la începuturi.


Despre  civism, cetăţenie activă şi democraţie participativă s-a vorbit şi la seminarul intitulat chiar aşa, "După 20 de ani. Povestea continuă" care a avut loc la Versailles, între 16 şi 20 martie, seminar organizat de CIDEM, Asociaţia pentru Civism şi Democraţie din Paris .  


Povestea adevărată de astăzi este povestea seminarului dar mai ales a personajului care l-a pus pe roate şi care are grijă să şi meargă: Alina Mirabela Chisliac.

Despre care, la cei 29 de ani ai săi, nu ştiu ce să spun mai degrabă căci nu ştiu ce aş putea să aleg dintre: Master II Profesional « Expertiza in Proiecte Europene» la Universitatea Paris III, Sorbonne Nouvelle (Management de proiect, Negociere si lobbying, Drept european, Politici publice), Licenta în filosofie la Universitatea Paris I,  Panthéon - Sorbonne (Fenomenologie si psihanaliza, filosofia religiilor, Istoria religiilor), Master I de Ştiinţe Politice (Relaţii Internationale) la Universitatea Paris I,  Panthéon – Sorbonne, după Licenţa în Ştiinţe Politice la Universitatea Paris X,  Nanterre şi dubla specializare, anul I si II universitari, în Ştiinţe Politice / Sociologie la Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA, Bucureşti.


Punct de plecare - Liceul teoretic « Ioan Slavici », Panciu.

Societatea civilă, "produs" post-revoluţionar

De la munca patriotica la voluntariat şi de la „unica voce” a partidului comunist, la vocile societăţii civile.

Trei personaje, trei poveşti diferite, un numitor comun: societatea civilă:

Prof.univ.dr Alexandru Taşnadi, Academia de Ştiinţe Economice. A „pus umărul" la formarea Institutului de Studii Umanistice "Libertatea" ( Liberty Institute) din Bucureşti, a  Centrului de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale, CENTRAS tot din Bucureşti şi este preşedinte al Asociaţiei "Asistenţă şi Proiecte pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21.

Nina Cugler, preşedinte executiv al Asociaţiei Agenda 21. A lucrat 6 ani (1990-1996) la Fundaţia Culturală Română şi 11 ani la organizaţia Salvaţi copiii. Dar şi la Ordinul Arhitecţilor din România, pentru ca, în cele din urmă, să înfiinţeze Agenda 21 - Asitenţă şi Proiecte pentru Dezvoltare Durabilă.


Nina Cugler si Alexandru Taşnadi

Dragoş Apostu, 24 de ani, voluntar. A strâns 140 de cărţi pentru proiectul "Susţine Educaţia", scrie proiecte europene şi a adoptat şcoala din Sat Nou, comuna Roţia, judetul Sibiu, unde vrea să înfiinţeze o "mică bibliotecă", pentru care strînge cărţi.

1 martie 2011

"Ştiinţa fără religie e oarbă, iar religia fără ştiinţă n-are busolă".
                    
                                                                                             Einstein

Alexandru Taşnadi este profesor universitar dr. la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti, cu specializare în doctrine economice, comunicare financiar-bancară, econometrie, relaţii publice, gestiunea crizelor, dezvoltare durabilă, dezinformare.

A fost, timp de 14 ani, prodecan al Facultăţii de Economie a Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti.

A „pus pe roate” Institutul Român de Ştiinţe Umaniste "Libertatea" din Bucureşti (al cărui preşedinte este) şi Centrul pentru Asistenţă şi Programe pentru Organizaţiile Neguvernamentale, CENTRAS, al cărui vice-preşedinte este.

În 2003 a fost convins că poate fi "imaginea" Asociaţiei Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă -  Agenda 21.


La una dintre adunările generale ale Asociaţiei Agenda 21

A absolvit, printre altele, cursuri de Doctrine Economice la Universitatea de Economie, Viena, Austria (1998) şi Economie Monetară, Teorie economică şi Doctrine economice, în 1997, la Universitatea din Nothingam şi Londra, Anglia.

În CV-ul său mai sunt trecute Academia de Studii Economice din Bucureşti – Facultatea Calcul Economic şi Cibernetică Economică (1969 – 1974), cu o licenţă în Cibernetică Economică şi Facultatea de Matematică - Mecanică a Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi (Octombrie 1975 – Iulie 1978).

A fost redactor economic (şef de secţie) şi analist la ziarul „Cotidianul” (1990-1998) şi „Ziarul Financiar” (1998-2000).

Astăzi, colaborarea cu Ion Raţiu dar şi “cea de-a treia dimensiune” a sa – cea de scriitor.



2 martie 2011

"În 1990 am făcut o alegere - şi nu regret!" spunea Nina Cugler, vorbind despre "abandonul" carierei universitare pentru aventura numită societatea civilă.

Întrebată cum şi-ar caracteriza, profesional, ultimii 20 ani, Nina Cugler îţi răspunde simplu: "Patru poveşti, patru începuturi, patru provocări". 

Astăzi este preşedinte executiv al Asociaţiei Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21
(http://www.agenda21.org.ro/)

Dar a existat un prim început. Fundaţia Culturală Română, imediat în 1990. Timp de 6 ani.

Apoi, un al doilea.
11 ani.
Organizaţia "Salvaţi copiii".

 

Carta cetăţenilor, conferinţa finală. Octombrie 2009

 

Drepturile copilului la Scoala Ferdinardcompasito

 

 

Avocatul elevului, UNICEF 2008

  
Al treilea început s-a numit ordinul Arhitecţilor din România



Conferinţa Uniunii Arhitecţilor din România, noiembrie 1996



Campania Aeriseşte Bucureştiul! Marşul elevilor, iunie 2010

Cu Tore Lars, directorul Innovation Norway, 2010

Septembrie 2010, Askim, Norvegia

O copilarie sovietica

Diana Iepure, basarabeancă de origine, s-a stabilit din 2003 în România, după ce l-a cunoscut pe soţul ei, bucureştean.

M-am născut pe 20 noiembrie 1970, vis-a-vis de Moscova, de cinematograful Moscova, la maternitatea nr.1, pe când părinţii mei erau studenţi în anul patru. Cu toate acestea, din cauza mamei care a insistat să se întoarcă acasă după facultate, mult timp am văzut Chişinăul doar la televizor şi în pozele din revistele Moldova, Femeia Moldovei ori Scânteia Leninistă.


În prezent, lucrează în Bucureşti la o firmă de consultanţă pentru fonduri UE, iar în timpul liber scrie poezii şi articole pentru diverse reviste şi site-uri culturale. A debutat editorial cu volumul Liliuţa (Ed Vinea, 2004) şi are în pregătire a doua carte - O sută cincizeci de mii la peluze. Multe dintre versurile sale fac referire la copilăria din perioada sovietică. O imagine pe care nu o va putea niciodată este aceea a băii comunale din satul Cosăuţi, Raionul Soroca.

baia
în baia comunală era puţină lumină
mult abur multe funduri înroşite
geamurile mici aproape de tavan
să nu se caţere curioşii
găuri astupate cu bureţi
picioarele alunecau
prin spaţiile ude
vuiau cărbunii în cazan
vuia sângele în obraji
ne deplasam ca orbii
prin izul de şampon bulgăresc krea-krea
şi de carne străină
sfârcurile
ardeau în ceaţă ca beculeţele pe brad
şi tăiau aerul
aşteptam ieşirea afară
la ger
să aud scârţâind zăpada sub mine
şi să mă simt iar eliberată
dintr-un lagăr de concentrare
cum văzusem în filmele ruseşti despre nemţi şi partizani

Departe de civilizatie. Departe de comunism

Adrian Lesenciuc (n.1975) este în prezent scriitor şi lector universitar la Academia Forţelor Aeriene din Braşov.

A copilărit în Breaza, un sat suspendat între Obcine, rupt oarecum de istorie. Acolo comunismul era îmblânzit, ideologia era adaptată unui mod de trai patriarhal.

Totuşi, exista o oarecare răutate inoculată la nivelul populaţiei rurale. Tatăl meu de pildă era pensionar, avea o invaliditate în urma unui accident şi erau vecini binevoitori care îl denunţau pe motiv că ar fi capabil să muncească.

Mulţi locuitori ai satului nu aveau televizor, au urmărit revoluţia la radio.

Civilizaţia era departe de noi şi, odată cu separarea aceasta de valorile civilizaţiei, noi eram separaţi şi de valorile comunismului. Dacă stăm să ne gândim, comunismul a pătruns la noi erodând valori ale civilizaţiei, şi nu valori ale culturii.

Admiterea la liceul militar a însemnat pentru Adrian Lesenciuc întâlnirea cu comunismul.